Pui marinat cu miere

Gata! S-a dat startul la sezonul de grătare. Noi azi am avut marea inaugurare. În meniu: mici (mi-e poftă de ei de săptămâni deja), aripioare de pui și legume. Plus o salată verde.

Carnea am cumpărat-o ieri și am și condimentat-o. Simplu. Dar pentru o parte am făcut ceva special: o marinată pe bază de miere.

Am folosit un pic de miere, cam o lingură-două. Sare, piper și paprika. Eu am folosit paprika dulce, dar mă gândesc, că mult mai bine ar fi fost să pun și un pic de iute. Am amestecat mierea cu prafurile și am tăvălit bine vreo 6 aripioare în chestia obținută. A stat peste noapte la frigider, iar înainte de a ajunge pe grătar le-am mai moșmondit încă o dată.

De poză nu a mai fost timp, că ne era prea foame….

Salată de varză acră

Dacă v-a rămas niscaiva varză acră de peste iarnă, puteți face o salată simplă și gustoasă din ea.

Tăiați varza fâșii (dacă nu e tăiată cumva) și adăugați ulei de măsline, boabe de chimion și paprika (boia de ardei). Cantitățile sunt la alegerea voastră.

E bună și proaspătă, dar și mai bună e dacă o puneți la rece o zi. Atunci aromele din componente se întrepătrund și veți descoperi gusturi noi. :)

Merge excelent cu o omletă, cârnați sau alte chestii mai grele.

Muffin cu brânză

Muffin-ul are avantajul că se face repede. Rețeta de mai jos, se prepară în 35 de minute, cu timpul de coacere cu tot.

Ingredientele:
- 2 căni de făină
- un pliculeț de praf de copt
- 1 ou
- 50 g unt
- 1 cană de lapte
- 100 g feta sau telemea sau orice altă brânză sărată
- sare, piper, rozmarin proaspăt sau măcinat, paprika, boabe de chimion
- parmezan ras

Se pune făina într-un bol, împreună cu praful de copt. Untul se topește și se amestecă cu oul. Brânzeturile se taie bucățele. Toate ingredientele se amestecă, se adaugă și prafurile, mai puțin chimionul.
Se unge tava de muffin cu unt și se pune amestec în fiecare cuib, la nivel de 3/4. Deasupra se presară boabe de chimion și parmezan ras.
Se pun în cuptorul preîncălzit la 190 grade. În aproximativ 15-20 de minute sunt gata.
Merge de minune la un mic dejun sau cină, însoțit d eun iaurt sau un kefir bun.

Paprikás, sau papricaș de pui

Azi vă povestesc despre una dintre cele mai cunoscute mâncăruri ungurești – papricaș. Acesta se face în special din pui sau vițel, dar merge și din porc, mânzat sau miel. Ba chiar există variante și din ciuperci sau pește.

Ingredinetele:
- cam 700 g de carne de pui (să fie neapărat cu os, eu am folosit pulpe superioare)
- vreo 3 cepe mari
- o lingură de paprika (boia de ardei dulce)
- un ardei
- ceva ulei sau untură sau (în cazul meu) două felii de slănină, crestate să își lase repede untura
- vreo 3 linguri de smântână sau frișcă pentru gătit
- sare, piper, pătrunjel verde

Ceapa se taie cuburi și se călește în ulei sau untură. Când sticlește se adaugă carnea și se lasă un pic să se rumenească. Se adaugă ardeiul tăiat cuburi și se toarnă un pic de apă. Se aduce la fierbere, după care se lasă la foc mic. Se sărează și se piperează. Să aveți grijă să nu se evapore lichidul, fiindcă un papricaș bun are sos din belșug.

Când toate se înmoaie, lăsăm să se îngroașe sosul un pic și adaugăm smântâna. Dar cu grijă, să nu se coaguleze. Eu de obicei pun smântâna într-un castron și scot sos, amestecând, până uniformizez temperaturile și după aceea torn înapoi. Se adaugă pătrunjelul verde se mai lasă câteva minute și e gata.

Bineînțeles, dacă doriți să fie pișcăcios, atunci puteți pune și boia iute sau cu Eros Pista. Dar adăugați cu grijă nu cumva să iasă altceva.

Ca garnitură se folosesc în special găluște din făină și ou, dar merge excelent și cu mămăligă. Și bineînțeles nu poate lipsi acritura: noi am avut castraveți în oțet și salată de varză acră. Despre ceea din urmă vă scriu într-un viitor apropiat.

Poftă!

Pâine de casă – nimic mai simplu!

Când nu ai timp foarte mult, ajungi să îți faci cumpărăturile în principal în magazine ce țin deschis până târziu. Chestia asta are avantaje, dar și multe dezavantaje. Unul dintre ele fiind că la hypermarket găsești produse de panificație de toată jena. Iar, pâinea, unul dintre cele mai simple alimente este o porcărie: când e proaspătă mai merge, dar a doua zi deja este o epavă sfărâmicioasă și fără gust.

Așa că nu e de mirare că mașinile de făcut pâine acasă se vând ca…. pâinea caldă. O perioadă am cochetat și noi cu asta, însă mi-am zis, hai să încerc să fac pâine singur. Și de ceva vreme asta fac. Unele au ieșit bine, altele mai puțin.

De curând m-am stabilizat la o rețetă simplă și care nu necesită mult efort.

Ingredientele ar fi:
- 600 gr făină albă de 650
- 2 plicuri de drojdie uscată
- o lingură de zahăr
- 1,5 lingurițe de sare
- 2 cartofi de dimensiune medie
- 400 ml apă călduță
- niscaiva ulei de măsline

Iar procedeul e foarte simplu: se pune făina într-un bol maaaaare, se adaugă zahărul, drojdia și sarea.

Cartofii se fierb, se decojesc și se rad peste făină. Se toarnă apa și se amestecă bine. Eu folosesc mixerul, cu accesoriile pentru frământat aluatul. Amestec cam 5 minute, până coca se face unfiromă și se încorporează toată făina.

Acopăr vasul și pun lângă plită, unde de obicei mai bolborosește ceva. Azi era o ciorbă de pui a la grec.

După 40 de minute, ung o formă de cozonac/ pâine cu uleiul de măsline, iar eccesul îl frec pe mâini. Transfer coca în formă și mai las la dospit vreo 35 – 40 de minute până crește. Între timp pornesc cuptorul și îl aduc la 200 grade și pun un vas cu ceva apă la fund.

Bag pâinea în cuptor și o las o oră. După ce o scot, o pun pe un fund de lemn și o acopăr cu o textilă, până se răcește. Și uite ce a ieșit:

Baiț pentru pulpă de miel

Într-unul din posturile mai vechi vorbeam de o pulpă de miel ce se ”prăfuia” prin congelator. Până la urmă am executat-o.
În primă fază i-am pregătit o marinată (sau baiţ) din sare, piper, rozmarin praf, măghiran uscat, vreo 6-7 căţei de usturoi pisaţi şi ceva ulei de măsline. O ceapă tocată mai mărunt a acompaniat şi ea prafurile de mai sus. Mai mergea şi niscaiva vin alb, dar nu aveam la îndemână.

Am pus pulpa dezgheţată şi crestată un pic într-o pungă şi am turnat marinata peste. Am masat bine prin pungă pulpa cu mixul bine mirositor, am legat gura pungii şi am pus-o peste noapte în frigider.

A doua zi, pulpa şi zeama formată în pungă au poposit într-o tavă, unde am mai turnat un pic de apă şi am dat-o la cuptor timp de aproximativ 1 oră, la 180 grade. A ieşti minunat.

Ca garnitură am adăugat salată de cartofi. Ştiţi voi: cartofi fierţi, ceapă, măsline şi un pic de oţet sau lămâie.

Kurtos kalacs – cateva sfaturi

Cel mai de succes produs culinar al secuilor, la nivel de stomac, este kurtos kalacs. Oriunde se adună mai mulţi oameni, fie că e centru comercial, piaţă sau zonă turistică, sigur găsim măcar un chioşc cu cărbuni încinşi şi coca de cozonac înfăşurată pe cilindri de lemn învârtindu-se deasupra.
Dar în graba de gusta din acest desert minunat, mulţi ignoră câteva reguli simple, pe care le-am învăţat în copilărie când asistam la producţia lui.
Aşadar iată câteva reguli simple, pe care dacă le respectaţi veţi avea o experienţă culinară mult mai bună:
1. După ce kurtos kalacs este luat de pe jar, rugaţi “operatorul” să îl mai lase vreo 3-4 minute pe cilindru. Astfel coca se mai coace un pic şi nu va mai avea gustul de crud când o mâncaţi.
2. După ce kurtos e scos de pe cilindru, mai lăsaţi-l înainte sa fie impachetat. Se va răci un pic şi nu vă va durea stomacul. În plus, kurtos-ul nu se va “blegi”, adică desface instantaneu, fiindca glayura de zahăr va avea timp să se întărească.

Aşadar, aveţi răbdare. Nu îl zoriţi pe operator, fiindcă nu o să vă pară rău.

Poftă bună!

sursa foto: http://retete.pubmedia.ro/2010/05/10/colac-secuiesc-kurtos-kalacs/

Bistro de l’Arte

Dacă aveţi drum prin Braşov şi căutaţi un loc plăcut, cu mâncare bună atunci treceţi pe la acest bistro…

Il Milanese

Prietenii mă tot întreabă când vin la Cluj: “Unde se mănâncă ceea mai bună pizza?” Răspunsul meu invariabil este: “În Floreşti, la Il Milanese.”

Mda, sunt multe locuri unde se poate mânca pizza în Cluj, dar pe mine m-a convins cel mai mult ceea ce am găsit la micuţul restaurant din Floreşti.

Fiindcă au cuptor cu lemne, unde pizza nu stă niciodata mai mult de 3 minute. Fiindcă blatul de pizza (care indică destul de bine cât de mult se pricepe bucătarul) este cel mai bun, cel mai apropiat de pizzeriile mici şi intime de prin Italia. Fiindcă au un tiramisu întotdeauna proaspăt şi gustos.

Fiindcă personalul a fost întodeauna amabil cu noi. Fiindcă are o atmosferă intimă şi plăcută.

De câte ori am fost acolo, am consumat doar pizza. Însă familia, prietenii au consumat şi din specialităţile italiene, precum şi ciorbele locale. Şi toţi au fost mulţumiţi.

Am o singură nemulţumire: la lasagna nu se pricep. Deci, dacă treceţi pe acolo, mai bine evitaţi acest fel.

Cotlete de miel la grătar

Pentru mine mielul sau oaia nu e o carne ce se consumă doar de Paşte. Dimpotrivă, aş mânca miel mult mai des. În special la cuptor şi la grătar.

Am avut în congelator o bucată de cotlet destul de mare şi ieri i-a venit sorocul. Dimineaţa i-am făcut repede o marinata din ulei de măsline, rozmarin, usturoi din belşug şi piper. Fără sare, să nu iasă sucul! Între felii şi deasupra am pus ceapa tăiată peştişori.

Seara, mielul a poposit pe grătarul amicului mei Drusza. Câte 5-6 minute pe fiecare parte şi a ieşit un interior rozaliu şi moale ca untul. Sarea a poposit pe carne doar în farfurie. A fost excelent!

De poftă şi foame am uitat să fac poze. Dar nu-i nimic, mai am o pulpă în congelator. Din ea voi face friptură la cuptor. Şi atunci vă promit şi pozele de rigoare.